Monografias.com > Sin categoría
Descargar Imprimir Comentar Ver trabajos relacionados

La siciliana (página 6)




Enviado por Cesar Augusto Salomon



Partes: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8

Accàtta, e pèntiti!
Acchianàre 'o baccàgghiu Acchianàricci 'a
musca o' nasu.

Acchiappàri muschi. Accussì
è 'u munnu: cù acchiàna e cù va a'
funnu. Acqua r'avànti e ventu r'arrè! Addìu,
péri 'i ficu!

A-ddrà-bànna ru munnu.
Agguànta nna' màgghia! Aiutàrisi chi manu e
chi peri. Aiùtati chi Diu t'aiùta!

Amari la so vicina è gran
vantaggiu: spissu si vidi e nun si fa viaggiu. Amàru
cù mòri e cù arrèsta
s'arrisètta.

A-matinàta fà
'a-iurnàta! Amicu e vàrdati! Ammàtula chi
allìsci e fai cannòla. 'U santu è di
màrmuru e 'un-sùra!

Ammàtula chi fai mussu e
fùncia. Prima si travàgghia e poi si màngia!
Ammàtula chi fai mussu e fùncia. Prima si
travàgghia e poi si màngia!

Amori di surdato pocu dura: in tuccari
tammuru, addio signura! Amuri, biddrìzzi e dinàri,
'un si pônnu ammucciàri! Ancòra ligna
mètti?

Appizzàrici 'u scèccu cu'
tutti 'i carrubba. Arànci , arànci: cù avi
'i vài si li chiànci!

Àrma e cammìsa,
l'avèmu divìsa! Àrma e cammìsa,
l'avèmu divìsa! Arraccumannàrici 'a
pècura o' lupu.

Arri ccu arri nsemmula cu li tuaA Santa
Lucia un passu di cuccifiaAscutari iè miegliu di
parlariAsini e picciliddi Diu l"aiuta

A Tiempu di sdilluviu tutti li strunza
natanoAvanti li ma dienti ca li ma parientiAvanti oi l'uovu ca
dumani la gaddina

Aviri la lingua cchiù longa di un
serpenti Arristàri cù tantu ri mussu o cù-n
mussu longhu un parmu.

Arristàri cull'òcchi-chini
e 'i manu vacànti. Arritiràrisi cù li manu
chini ri muschi. Aùstu-riùstu è capu ri
'm-mèrnu.

Avìri i pèri na' fossa.
Avìri i rènti suràti. Avìri l'occhiu
russu comu 'u tunnu. Avìri setti spirti comu i
'atti.

Avìri 'u carvùni
vagnàtu. Avìri 'u cùntu malu fattu.
Avìri 'u mêli 'n-mùcca e
'u-riàulu 'n-còri.

Avìri 'u mussu-lòrdu e 'a
panza vacanti.

B

Babbaluci a sucàri e fimmini a
vasàri, mai ponnu saziàri! Batti 'u ferru mentri
è càuru!

Beatu cù si sapi cacciari i
muschi! Bedda robba c'aiu n'Francia e cca
muoru di lu fridduBèddra nisciùta, ri ddròcu
mi spunti?

Bèddra testa, pi' fari
piròcchi! Bèddru spìcchiu ri mènnula
amara! Biddrìzzi e rinàri aiutanu a maritari!
Bontempu e malutempu, 'un rura tuttu 'u tempu!

C

Cà sutta 'un ci chiovi! Calati
iuncu ca passa la chinaCampana ca nun senti a prima vuci,
è ca lu discursu nun ci piaci

Cani a ddu e carusi a
unu Cappiddazzu paga a tutti Cavaddu gastimiatu cci
luci lu pilu

Cci ammanca lu juornu lu mangiari e la
notti lu cummuogliu C"è dari chiddi di coppellaC'è
mmaccari li strauliddi

Cerca a bbilasi ccu li
pisci Chiavuzza chiavuzza ognunu a la so casuzza

Chi fa la gnura Lidda ? Mbascia e spascia
la piccilidda Caminàri muru-muru. Caminari supra un
tagghiu ri-cuteddru.

Càngianu i sunatùra, ma 'a
musica è sèmpri 'a stessa! Cani ch'-abbàia,
'un mùzzica!

Canta porcu, ch'i favi vannu a
quattru-rana! Canta porcu, chi i favi vannu a
quattru-rana!

Casa e putìa.Cavàddru o
scéccu ri munta. Chhi nnicchi nnacchiCchiu scuru di
menzannotti nun po fari

Chiovi a banni a banniCi mancanu 19 sordi
ppi fari na lira Ci vuonnu 40 iorna p'azzizzari la
massaria

Corna e bastunati cu l"avi si li teniCu
allicca Chi chècchi 'un ci cantàri e chi
zòppi 'un ci abballàri!

Chiacchiarìa chiossài d'un
gniùrici-pòviru! Chiamu rinari e nèsci a
coppi? Chiànci 'u giùstu p'u
piccatùri!

Chìddru è un cuntu e chissu
è 'n-àutru cuntu! Chissu passa 'u cunvèntu!
Chiù curnùtu di 'na cartéddra di
babbalùci.

Ci dissi lu surci a la nuci: dammi tempu
chi ti perciu. Ci rissi 'u patri priuri a' matri batìssa:
senza-rinàri, 'u-si-nni canta missa!

Co jaddu o senza jaddu, Diu fa juornu.
Cù accàtta acchiàna e cù vinni
scìnni! Cu arrobba nni fa una pinzata, cu è
arrubbatu nni fa 100

Cu ava aviri cu ava dari tutti paciCu avi
culu cunsidda Cu avi un parrinu iavi u gnardinuCu avi lingua
passa lu mari

Cu avi sordi campa filici e cu nunn'avi
perdi l'amici.Cu avi dinari assà sempri cunta e cu iavi
muglieri bieddri sempri canta

Cu cangia la vecchia ccu la nova, tutti
li guai trovaCu fa 99 e nun fa lu unu perdi lu 99 e lu cientuCulu
ca nun si ammisu a vraca sempri ca si caca

Ccu lu celu picurinu si nun chiovi la
sira chiovi lu matinu Cu un firticchiu setti casatiCu mangia
crisci, cu mori sprisci

Cu nenti iavi, nenti diciCu passa di
banninu e nugnè arrubbatu, Mburnatardu nun c"è o
iè malatuCu primu nasci primu pasci

 Cu sceccu caccia e fimmini cridi,
facci di paradisu nunni vidiCu striglia lu so cavaddu nun si
chiama garzuni

Cu unn"ascuta la mamma cerva cazi cazi
cci va la mmerda Cu figliu di gattu è, surci pigliaCu paga
avanti avanti, mangia pisci fitenti

Cu è minchia carnalivari o cu cci
va appriessu? Cu si curca ccu li gaddini agghiorna ccu li
piddizzuna

Cu arridi di venniri chianci lu
sabatuCuomu lu sceccu di Ninu Marruni ca quannu si mparà a
nun mangiari, murì

Cu sta spranza d'atru e la pignata minti
va pp'arriminari e nun trova NentiCu voli a cristu si lu
preiaDici la mamma Rrocca si talia ccu l'uocchi e nun si
tocca

Cu avi firi 'n Diu nun pirisci mai.
Cù avi mugghéri bèddra sempri canta,
cù avi picca rinàri sempri cunta

Cù avi rinàri, fa
vàrchi e navi! Cù avi rinàri, 'un'àvi
patrùna! Cù di natura nasci, mancàri 'un
pòti!

Cù lassa 'a via vecchia pi' la
nova, i vài ch' un-n'avìa prestu li trova Cù
mòri pi li funci, 'un c'è nùddru chi lu
chianci.

Cu nun è vistu nè
pigghiatu, nun pò ghiri carzaratu. Cù
pràttica a maìstru all'annu è
capu-mastru!

Cù si marìta no'
quartèri vivi no' so' bicchièri; cù si
marìta na' cuntràta vivi na' cannàta.
Cù strìghia u' so' cavàddru
'un-si-chiàma strigghiatùri!

Cù 'un-n'àvi mògghi
'un-sàpi chi su' i dògghi! Cù va a
mànnara, mangia ricotta! Cù vèni
apprèssu, cùnta i passi!

D

Di iòrnu 'un ni 'ògghiu, e
a' notti spardu l'ògghiu. Di Santa Lucia a Natali: quantu
un passu 'i cani.; e di Natali all'annu novu: quantu un passu
r'omu.

Di Santa Lucia a Natali: quantu un passu
'i cani; e di Natali all'annu novu: quantu un passu r'omu! Diu fa
abbunnanzia, i ricchi caristia.

Dopu-Natali, 'u friddu e 'a fami. Du'
àddri, n'òn' puddràru, 'un ponnu
stari!

E

E' cchiu babbu di la mmerda di li
carrabbuneraFalla cuomu vuò è sempri cucuzzaFa lu
minchia ppi nun pagari la dugana

È lu mègghiu amìcu e
ti fa lu boia! Èssiri comu a don Cola-mìcciu chi
ogni cosa ci fa 'nfàcciu. Èssiri comu a San
Tommasu: ulìri vìriri e tuccàri chi
manu.

Èssiri comu 'u-àttu e 'u
cani. Èssiri lèstu-ri-mànu Èssiri
tappu d'a stessa lignàmi.

F

Fài comu a Mariu-Pinta chi veni di
fòra e pìscia rìntra.
Fài-bèni, e scòrdalu;
fài-màli, e pènsaci!

Fanni quantu na cuda di gattu e dumani ti
lu truovi fattu Fa ridiri e fa rudiriFari trasiri lu sceccu ppi
la cudaFarlu a tunnina d"uogliu

Fatti la fama e va curcatiFeti cuomu
l'arsoliuFici l"urtima quomu PasquinuFigli nichi guai nichi,
figli ranni guai ranni

Fuiri ugn'è brigognaFurca ca
t"infurcaFàri 'a mòrti r'u surci Fari comu 'u cani
ri l'ortolànu: né cogghi, né lassa
cògghiri.

Fari comu 'u cani ri l'ortulànu:
né cògghi, né lassa cògghiri.
Fàri perdiri 'a missa. Fari scarpùzzi
chî giùmma.

Fari 'u fissa p'un pacari dàziu.
Fari 'u fissa sutta-i-linzòla Fàrisi 'a cruci cu'
'a manu manca

Fàrisi 'a cruci supra 'u
biddrìcu. Fàrisi 'u giùmmu com'i
tùrchi.Fìgghi e pèni, cù l'àvi
si li tèni! Fìmmina chi avvràzza e
strìngi, o ti tingìu o ti tìngi!

Finìri a schifìu
Fùiri è vriògna, ma è salvamentu 'i
vita!

G

Gasinu e mali turrena, amara cu cci
ncagliaGaza lu mangiari nun gazari lu chiffari

H

Ha fattu lu spacca e lassa Hai 'a
parlàri quannu pìscia 'a addrìna! Haiu un
còri asinu e un còri liuni.

I

Iavi lu cori niuru cuomu la piciInnaru
siccu massaru riccu quannu dicembri ci lassa lu lippuIunciti ccu
li mieglidi tia e appizzacci li spisi

I 'àtti manzi fannu
mali-criànzi. I cosi longhi addivèntanu serpi!
Ietta simenza ca Diu ci penza

Iò 'un chiànciu li pira e
li ciràsi, chiànciu 'a cunfirènza chi ti
rèsi! Ìri a ligna senza corda. Ìri
facènnu comu 'na musca addiùna.

Ìri 'nn-arrè, comu 'u
curdàru. Ìri pi' varagnàri, e
fari-rètta! Iri pi-setti e pi-r-ottu

Iucàri cu' du' mazza 'carti.
Iucàri cu' mortu. Iucàrisi 'a-spìsa.
Iucàrisi l'assu.

Iurnàta-rutta, pèrdila
tutta!

L

La calunia cci fu e la morti vinniLa
campana dici : dammi e dugnu

La cannilora la mmirnata iè menza
fora, ma si nun meni l'annunziata la mmirnata u'gnè
passata

La Canzuna la canta cu la sapiL'acieddu
intra la gaggia o conta ppi gioia o canta ppi raggia

L"aciueddu intra la fallaL"acqua di ncelu
sazia la terraL"acqua fridda ci pari calla

L'acqua sinni va ccu la pinnenza –
l'amuri sinni va unnè la spranzaLadia nfacci e ladia ncori
La fastuca ccu lu scornabbeccu

La furca ti ava scanzari la galeraLa
gaddina fa l"uovu e a lu gaddu cci doli lu culuLa lingua unnavi
ossa, ma rumbi l"ossa

La mamma è l"arma lu patri
è sdanga La meglia parola iè chidda ca nun si
diciLa meglia acqua si la vivinu li puorci

La muntata è quantu la pinninaL'
amuri sinni va unnè la spranzaLa piecura ppi diri mme
persi lu macicuni

L'arbiru picca e la rama riciviLa vutti
china e la
muglieri mbriacaLa robba sta ppi tri, cu la paga cu la strapaga e
ccu si la mangia p"amuri

La quartara va all"acqua nzina ca si
rumpiLa robba di  ribbi e rabbi sinni va a rabbi e
ribbi

L'arraggiuni l'avi lu sceccuLa zita
maiulina nun si godi la vistinaLa terra a li contadini – la posta
a li bboni – la chiesa a li cardiddi.

L'erba tinta un sicca maiLivari senza
mintiri nun po durari Li guai di la pignata li sapi la
cucchiara

Li grana di l"accucchiaturi, si li mangia
lu scarafuni Li munnizzara schiurieru e li iardina
siccaru

L"omu priviggenti nu fu mai poviruLi
sordi fannu sordi, piduocchi ncapu piduocchiLu celu lu
ittà, la terra l"arricuglì

Lu vo dici curnutu a lu sceccuLu cani di
l"urtulanu nne mangia e mancu fa mangiari

Lu sabbatu si chiama allegracori, ppi ccu
iavi beddi li muglieri, cu l'avi ladii ci mori lu cori priannu ca
lu sabbatu mai veni

L"omu ppi la parola, lu vo ppi li cornaLu
cannisciu si gavita quannu iè chinuLu diavulu di la
campanedda

Lu gaddu ci dissi a li gaddini lu tiempu
si piglia cuomu veniLu iuornu nun ni vuogliu la sira spardu
l'uoglio

Lu poviru unn'aviva e limuosina facia
L'accèddru rintra 'a 'àggia o canta p'amùri,
o canta pi' ràggia!

L'acèddru rìntra 'a
'àggia o canta p'amùri , o canta pi' ràggia!
L'acqua, sippùru 'unn-assùppa,
vàgna!

Làssa 'u fòcu
ardènti e cùrri p'i parturènti!
Lassàri a trùgghiu o Lassàri
'n-trìrici. L'occasiòni fa l'òmu
làtru!

L'occhiu r'u patrùni 'ngrassa 'u
cavàddru! L'occhiu vòli 'a so' parti!
Longhu-ammàtula. Lu primu è juocu, lu secunnu
è luocu lu terzu è fuocu

Luongu cuomu lu misi di maiuL'urtimu a
sapirlu è sempri lu curnutuLu suli affaccia, affaccia ppi
tutti 

Lu surci cci dissi a la nuci dammi tiempu
ca ti spirtusu Lu picca m"abbasta e l"assà
m"assuperchia

Lu pisci di lu mari nun si sapi cu si
l"ava a mangiari Lu liettu è rosa si nun si dormi
s"arriposaLu dicu a tia soggera, ppi sentilu to nora

Lu trivulu mpara a chianciriLu riccu
è riccu pirchì dici abbonè, lu poviru
è poviru pirchì dici nenti è

Lu saziu un cridi mai all'addiunuLu
sceccu zzuoppu si godi la viaLu sceccu porta la paglia e lu
sceccu si la mangia

Lu sceccu nni fa una pinzata, lu patruni
nni fa n'atraLu vicinu è serpenti, si nun ti vidi, ti
sentiLu vicinu è lu miegliu parenti

Lu viddanu p'unnaviri gustu cancià
lu beccu ppi lu crastuLùnniri, 'un ti cunfùnniri!
Luntànu-ri-vista, luntànu-ri-cori!

M

Maccarrùna e milingiàni a
la fùncia ri salistàni, maccarrùna e
tagghiulìni a la fùncia ri parrìni. Mangia
di lu to mangia e sierbitinni beni

Mangiari li guvita a mizicunaMaritu
tintu, maritu buonu, tinti cu unn'avi nne tintu ne buonuMasciu
Cola ccu na furma

Masciu d'uocchiu, masciu di
finuocchiuMentri lu pedi camina lu cori scialaMentri lu cani
piscia la piecura sinni va

Miegliu aviri na figlia buttana ca un
turreno a latu lu stratuniMiegliu intra nuda e assittata ca fora
vistuta e assicutata

Miegliu scrusciu di catini ca scrusciu di
campaniMiegliu aviri cchi fari ca aviri cchi malu diri

Miegliu cummattiri ccu 100 malandrini ca
ccu unu babbu

Mi lassà mienzu l'acqua e
l'arangiMi truvà mienzu li faviMintiri malumpuostuMintiri
pupi a cavadduMintiti li curuzzu a funcia

Monachi e parrini, stoccacci li
riniMuriri e pagari urtimi cosi a fariMa va' èttati a-m-
màri cu 'nna màzzara 'n-còddru e cu l'acqua
a nèsciri

Màngia d'u to'-màngia; e
d'u to' saziatìnni! Màngia-pani a
trarimèntu. Mangiàri maccarrùna 'n testa a
unu.

Mangiàri pani e
cutèddru.

Mannàri a cògghiri
babbalucéddra. . Mastru-ràtu, morsi ammazzatu!
'Mbriacàrisi ri vinu-bonu. Megghiu avìri,
ch'-addisiàri!

Megghiu 'm-mìria chi piatà!
Mègghiu pìcca gòriri chi assai
trivuliàri! Mègghiu ri nénti, maritu
vecchiu; quannu-no' servi pi' quariàri 'u lettu
!

Mègghiu riri: chi sàcciu! E
nno: chi sapìa!
Mègghiu russiàri 'nna 'ota, chi gianniàri
tanti 'oti ! Mègghiu suràri chi
tùssiri!

Mègghiu un iòrnu ri
liùni chi cèntu ri pecura! Mègghiu un ovu
'st'iòrnu chi dumani 'na addrìna! Mègghiu
'u-tìntu-pruvàtu, chi 'u bonu a
pruvàri!

Mèrcuri: metti 'u pani nne'
vèrtuli! Mògghi e vôi ri paìsi
toi Morti e patrùna, 'un si sapi quannu arrivanu!
'Mpignàrisi 'a cammìsa e puru
l'òcchi.

Munnu ha statu, e munnu è!
Muntàgni cu muntàgni, 'un si iùncinu; ma 'i
genti r'u munnu, si iùncinu! Mutu, comu un
pisci!

N

Na durmuta è meglia di na
mangiataNa zzappata è menza abbrivirataNnavi ntipatia
quantu lu ntuossicu

Nni l"amici e li parienti, nne s"accatta
e nne si vinniNni la casa di Gesù, socchi trasi nun nesci
cchiùNummoli ne metiri e mancu pisari

Nun si scanta mancu di li baddiNun zulu
la bagascia ca ti nguaggiu e macari t'è teniri lu suonuNu
mangia pi nun cacariNuttata persa e figlia fimmina

Nàsciri 'mparàtu Né
mulu, né mulìnu, né signùri pi'
vicinu, né cumpàri cuntadinu 'Nna manu lava
all'àutra e tutti' rùi làvanu 'a
fàcci

Nùddru nasci 'mparàtu!
Nùddru po' diri "ri 'st'acqua 'un-ni vivu"! Nun c'è
mortu senza cantu, nun c'è zita senza
chiàntu

O

O ti mangi 'ssa minèstra, o ti
'etti d'a finèstra! O tròppu a-sàccu, o
troppu a-sìccu. Occhiu ch'un viri, cori ch'un
dòli!

Ogni àddru addrìa no' so'
addrinàru! Ogni criatura porta a so' natura! Ogni
ficatèddru ri mùsca fa sustànza! Ogni
lassàta è perduta!

Ogni 'mpirimèntu servi pi'
giuvamentu! Ogni sbagliu è modaOmu di vinu ogni tri vannu
un carlinuO cori 'u si cumanna.

Ogni tinta acqua leva 'a siti! Ognunu
s'allìcca 'u so' mòrvu!

P

Pagari e muriri su l'urtimi cosi a
fariPanza e prisenzaPassa quantu lu du a bastuniPari 'a signura
ch'un-n'avi-abbèntu

Pàriri u' catapàsimu di
linùsa Parlàri cù muru. Partìri comu
un tappu-ri-màsculu. Pasqua e Natali cu cu voi,
Carnalivari cu li toi.

Passàri i vài di lu linu
Passàrisi 'a manu p'u pèttu Pattu primu e amicizia
doppuPensa lu mali ca tinni veni beniPetra di l"ariu

Persi lu sceccu e li garrubbiPersi lu
sceccu e va circannu li rietiniPezzica ci cadi lu chinuPiglia
primu cuomu li buttaniPigliari lu celu a pugna

Ppi l"amuri di lu figliolu, la mamma si
mangia l"ovu Putia e uortu stacci muortuPunciri lu sceccu ntre
muntata

Pèrdiri pi' mala-miscàta
Pi' amùri d' 'u figliòlu, 'a màmma
s'ammùcca l'ovu Pi' munzignàru t'avìa e pi'
munzignaru ti lassu!

Picciriddri e addrìni,
càcanu 'a casa! Pìgghia 'si petri e pìsali!
Pìgghia tempu, e camperai!Pigghiàre
lignàti-ammucciùni

Pigghiàre unu a baddràte.
Pigghiàri 'u munnu comu vèni Pigghiàrisi 'a
manu cù tuttu 'u pèri. Pigghiàrisi
'àtti 'a pittinàri.

Pìgghiati 'dru morsu chi poi
agghiùttiri! Pistàri l'acqua 'no murtàru.
Prèa a zita cc'abballàssi: prèa 'a
zìta chi stancàssi.

Purtari 'u mortu a
cacàri.

Q

Quannu lu sceccu nun voli viviri, mancu
ammazzatuQuannu lu viecchiu stira lu pedi, la picciuottu pocu
teni

Quannu 'u 'attu 'un-c'é ' i surci
abbàllanu! Quannu 'u 'attu 'un-po' arrivàri a'
saìmi rìci chi fèti. Quannu 'u riàulu
t'accarìzza, vôli l'arma

Quannu 'u riavulu t'accarizza voli
l'arma. Quannu 'u scéccu 'un-mòli vìviri,
ammàtula ci frischi! Quantu su' l'acchianàti, tanti
su' 'i scinnùti!

Quantu va' 'n'acqua 'ntra marzu e
aprìli, 'un vàli un bastimèntu cu' li
veli!Quattru occhi vìrinu mègghiu di
rùi!

Quattru òmini ci vònnu pi'
livàri un mortu ri'n-casa, pensa pi' unu vivu!

R

Radiri e pagari Raccumannàri 'a
pècura o'-lùpi! Rìci 'a
Màmma-Ròcca: si vàrda, ma 'un si
tòcca!

Rignuna cadutiRispetta lu cani ppi
uocchiu di lu patruni Robba, mugghéri e rinàri
tutti di 'na manu hannu a passari

Rumpiri lu scaluni

S

Sapi cuomu l'acqua giorgiaSbiu di vanedda
e trivulu di casaSceccu ca s"avanta nun vali mancu un
sordu

Scrusciu assà e cubaita
nentiSempri tri bbutti cci fa la vignaSenza dinari nun si canta
missa e mancu senza stola si cumpessa

Si fici lu cucchiariedduSiccu cuomu na
carrubbaSurfaru sugnu e di San Catallu viegnuSutta lu nasu
cc"è la vucca

Si iuncieru un minchiuni e un omu ranniSi
iuncieru gaspari ballassari e panza moddaSi la sorti nun ti dici
abbiati n"terra e cuogli vavaluci

Si mi vidi ti iuocu si un mi vidi
t"arruobbuSocchi dici la mamma a lu cufilaru, dici lu figliu a lu
munnizzaruSocchi iavi a la menti iavi a lu denti

Socchi arrobba nun ci luciSocchi ppi tia
nummuò, ppi atri un fariSparaci vavaluci e funci spienni
dinari assà e nenti mangi

Sparagna sparagna ppi li cani e li
gattiSta bbannera di masciu MinicuSugnu mmienzu a Ricu Roccu e
Binnardu

Surfararu sugnu e viegnu di San CatalluSu
quaranta quantu la brisculaSu sempri friddi :Nasu di cani, manu
di varbieri e culu di fimmina

Sant'Antoniu gran friddura, San Lurenzu
gran calura; l'unu e l'àutru pocu dura. Sbirru picciottu e
sacristanu viecchiu.

Sèntisi 'n'acèddru no'
so'-iardìnu. Si lu giùvini vulissi e lu vecchiu
putissi, nun ci sarria cosa chi nun si facissi. Si mangiàu
l'ìsca e ci cacàu nall'àmu!

Si 'mpristari fussi beni si 'mpristassi
anchi 'a mugghèri! Si nun si viri 'u miraculu, nun si
criri o santu.

Si rapìu 'a 'ucca quantu 'u
bàgghiu 'i Marausa Si sapi unni si nasci, ma
'un-si-sàpi unni si mori! Signuri a cu affrigghia nun
l'abbannuna.

Sòccu è scrìttu,
lèggiri si 'oli! Sprèmisi 'a
mirùddra.Stinnìgghia u peri quantu 'u
linzòlu teni 'St'iòrnu 'mpàsta e
dumàni camìa

Sulu Diu è senza difetti. Sunnu
godi a godi

T

Taci maciTanti pizicuna fannu li carni
niuriTanu Tanu lu malatu vva bidi lu sanuTaglia lu strunzu ccu lu
filuTempu n"ura Diu lavura

Tiempu e maluttiempu ugnè sempri
un tiempuTi mangi a don Cola ccu tutti li cornaTira lu granu,
tiralu cuntinuTra carni e ugna amara cu cci ncugna

Trenta e ddu vintottuTerra santa e acqua
binirìtta fannu fanghu! Tu mangiasti sardi, e iò
tunnìna! Tutti li missi,
all'altari-rànni!

Tutti r'un latu, com'i
calafàti!

U

U carvùni ri ronna-Maria, s'
'un-tìnci, mascarìa! U cèlu lu ittàu,
e 'a terra l'apparàu. U corvu addivintàu niuru pi'
pigghiàrisi i pinsèri r'àutri.

U friddu ri marzu s'infila ne' corna ru
voe. U immurutu pi' la via 'u so' immu 'un s'u virìa. U
mulu, si 'un tira càuci, runa muzzicùna

U munnu è fattu 'a rota chi gira e
vota! U muntìsi, pi' avìrisi scurdàtu 'u
cutèddru, 'un mangiàu! U putiàru,
sòccu àvi, abbannìa! U riavulu nun havi
piecuri e vinni lana. U saccu vacanti 'un po' stàri
addrìtta U Sacru Munti 'un 'mpigna né
chiàcchiari, né tabacchèra ri lignu! U
sànghu, si s'arrùsti, 'un-si-mangia! U
scèccu rùnni si curca si sùsi. U
stèssu mòrtu 'nsìgna a chiànciri! Un
fàrisi passàri 'a musca p'u nasu. Un-n'
èssiri né carni né
pisci.                         

Unna maggiuri c'è minuri cissaUnna
va l'acqua va lu risuUn curnutu a lu so paisi, lu babbu a ogni
paisiU nnesci un cani ccu n"uossu mmucca

Un patri campa cientu figli, 100 figli un
patri nu lu campanu Un si tu giurana ca canti, ma iè lu
margiu ca ti fa cantari

Uocchi c"atu fattu chianciri,
chiancitiUocchi chini e manu vacantiU cani mùzzica
sèmpri o' sciràtu! Unn-è acqua chi mi
vàgna, né suli chi-m'asciùca!

Un-scuncicàri i cani chi
ròrminu!

U

U mulu, si 'un tira càuci, runa
muzzicùna U munnu è fattu 'a rota chi gira e vota!
U muntìsi, pi' avìrisi scurdàtu 'u
cutèddru, 'un mangiàu!

U putiàru, sòccu
àvi, abbannìa! U riavulu nun havi piecuri e vinni
lana.

U saccu vacanti 'un po' stàri
addrìtta U Sacru Munti 'un 'mpigna né
chiàcchiari, né tabacchèra ri lignu! U
sànghu, si s'arrùsti, 'un-si-mangia!

U scèccu rùnni si curca si
sùsi. U stèssu mòrtu 'nsìgna a
chiànciri! Un fàrisi passàri 'a musca p'u
nasu. Un-n' èssiri né carni né
pisci.                         

Unna maggiuri c'è minuri cissaUnna
va l'acqua va lu risuUn curnutu a lu so paisi, lu babbu a ogni
paisi

U nnesci un cani ccu n"uossu mmuccaUn
patri campa cientu figli, 100 figli un patri nu lu
campanu

Un si tu giurana ca canti, ma iè
lu margiu ca ti fa cantariUocchi c"atu fattu chianciri,
chiancitiUocchi chini e manu vacanti

U cani mùzzica sèmpri o'
sciràtu! Unn-è acqua chi mi vàgna, né
suli chi-m'asciùca! Un-scuncicàri i cani chi
ròrminu!

V

Va circannu lu pilu nill'uovuVavaluci a
sucari e fimmini a vasari um puonnu mai saziariVeni unu di
luntanu e fa rudiri lu vicinu virìa.

Va circannu lu pilu nill'uovuVavaluci a
sucari e fimmini a vasari um puonnu mai saziariVeni unu di
luntanu e fa rudiri lu vicinuVinu amaru tienilu caruVoli
cummigliari lu suli ccu lu crivuVoli sapiri lu filu, lu purriettu
e lu masciu ca lu chiantaVuò vidiri l'omu quannu iè
minchiuni ? Quannu a la fimmina ci teni lu cuttuniViddanu latru,
masciu farfanti e parrinu senza carità chista è la
santa virità

Vucca amara sali iettaVucca ca nun
parla si chiama cucuzza

Z

Zappa martinu sutta lu piru

Anexos: Correos recibidos por
el
libro dedicado a La Siciliana:

From : 

 

"Gino Bossio & Rosa espino"
gbossio[arroba]hotmail.com

 

Responder
a : 

 

"Gino Bossio & Rosa
espino"

 

Para : 

 

"Cesar Augusto Salomón
Herrada"

 

Asunto: 

 

Re: adquirir su libro

 

Fecha : 

 

Sun, 30 Sep 2001 23:48:34
-0500

 

Datos
adjuntos : 

FondodeGirasol.jpg
(23k), SALOMON.doc (278k), herrada.doc
(140k), GIACOMOBOSSIO.doc
(97k), JoséCelestinoBrunoMutisyBosio.doc
(46k), claudiopizarrobosioPARACONOCERLOMEJOR.doc
(123k)

 

Estimado Dr. Salomón
Herrada Muchas gracias por su amabilidad y desde ya estoy
inmensamente agradecido por su gesto; asimismo deseo referirle
que me encuentro realizando la genealogía de la Familia
Bosio (Bossio) en el Perú.Mi familia tiene en
realidad una sola "S".el italiano que vino al
Perú se llamaba: Joseph (José) 
BOSIO CALANDRONA y se caso 2 veces
:El 1er tronco es
con Manuela de la Ascensión OBLITAS OYAGUE casados en 1939
en la Parroquia San Lázaro, Rimac, (enviudo).hay otros
descendientes……………………………

el 2do tronco es con Felipa BARCIA
BONIFFATTI, casado en 1850, en la Parroquia La Matriz del
Callao, (mi tronco familiar) 

José Bosio Calandrone (n. 1814;
f.1874) [nació en Savona, Italia y
murió en Lima, Perú]cy: Felipa Barcia (m.
1850)Josefa Antonia Clotilde Bossio Barcia (n. 1850)Luis
Francisco Bossio Barcia (n. 1854; f. 1923)cy: Beatriz Merel
NavaLuis Galvina Bossio Merel (n. 1881; f.1882) José Luis
Bossio Merel (n. 1883; f.1930)Beatriz Marcela Bossio Merel (n.
1885; f. 1889)Miguel Ángel Bossio Merel (n. 1888; f.
1971)cy: Corina del RosarioConsuelo Donatila Bossio del Rosario
(b. 1914)Beatriz Angélica Bossio del Rosario (b.
1915)Mercedes Lina Bossio del Rosario (b. 1917)Víctor
Félix Bossio del Rosario (n. 1919)cy: Rosa Elena Salazar
Ascencio (m. 1958)Miguel Ángel Bossio del Rosario (n.
1920)cy: Carmen S Valdivia Paz (m. 1964)María Carlota
Bossio Merel (n. 1890)cy: Félix Secundino Parodi Talavera
(n. 1883; m. 1910) Graciela Parodi BossioCarmen Rosa Parodi
Bossio Catalina Parodi Bossio Felix Parodi Bossio (n.
1918)Antonio Parodi BossioMaría del Carmen Fortunata
Bossio Merel (n. 1893)José Antonio Atilo Bossio Merel (n.
1896; 1981)cy: Celia Miller RiveraCarmen Teresa Bossio Miller (n.
1937)cy: Juan Novella PincettiRina Fedora Novella BossioAldo
José Novella BossioKatiuska Novella Bossiocy: César
Guzmán García Victoria Guzmán Bossio Celia
Pilar de Guadalupe Bossio Miller (n. 1945)cy: GularteJosé
Atilio Gularte Bossio (n. 1969)Marissa Paola Gularte Bossio (n.
1972)Catherine Guiselle Gularte Bossio (n. 1977)cy: Félix
López JuniorCarlos Alberto Gularte Bossio (n. 1981)Atilio
Luis Bossio Miller (n. 1943)cy: Zonia Saldaña
SantelisesAtilo Augusto Bossio Saldaña (n. 1973)cy: Miriam
Susana Ruiz PortalCatherina Susana de las Mercedes Bossio Ruiz
(n. 1975)Atilo Jorge Bossio Ruiz (n. 1977)Beatriz del Carmen
Bossio Ruiz (n. 1981)Luis Hilarión Bossio Miller (n.
1948)cy: Rosa Cruz HurtadoLuis Carlos Bossio Hurtado (n.
1975)Eduardo Atilio Bossio Hurtado (n. 1982)cy: Luisa felipa
Morzán Poggi (m. 1918)cy: EsquivelAtilio Bossio Esquivel
(f. 1940)Fredy Bossio Esquivel (f,….)Filomena Bossio Barcia (n.
1856) Rosa Aleja Bossio Barcia (n. 1858)María Ursula
Bossio Barcia (n. 1860)Eduardo Bossio Barcia (n. 1861;F.1862)cy:
Dolores Ruperta GarcíaBenjamín Eduardo Bossio
García (n. 1871)cy: Josefina MoncadaMarciana
Crisálida Bossio Moncada (n. 1960; f.1974)cy: Alfredo
MoralesAdela Josefina Bossio Moncada (n. 1908)Ernesto
Benjamín Bossio Moncada (n. 1911; f. 1968)cy: María
Isolina Abelina Bossio Revello (n. 1918; m. 1954)Benjamín
Ruperto Bossio Bossio "pancan" cy: Elena Cecilia ArmestarOscar
Ricardo Bossio ArmestarCy:
………..                  
Jonathan Bossio
…….                  
Christian Bossio……..Benjamin Ernesto Bossio Armestar (f,….)
Rosanna Cecilia Bossio ArmestarMauricio José Bossio
 Armestar. Manzueto Bossio Moncada (n. 1915)cy: Florentina
Irma Bossio Collas (n. 1913)Zoila Rosa Bossio García (n.
1876;F.1916)cy: Gregorio Blas Castillo Farje (n.
1865;M.1896)Gregoria Castillo Bossio (n. 1905)Nemesia Leotina
Castillo Bossio (n. 1905)Rosa Mercedes Bossio García (n.
1877)cy: Luis Jonatan Costa Capurro (n. 1876;M.1902)Viola
Mercedes Ramona Costa Bossio (n. 1905)Raúl Rodrigo Roberto
Costa Bossio (n. 1907;F.1971)cy: María Concepción
Tello Vera Juan de Dios Bossio García (n. 1879; m1. 1904;
F. 1928)cy: Bartola Vitalia Suito Estrada (n. 1884;m.1904)Eduardo
Felipe Bossio Suito (n. 1902)cy: Aída Gardella Hoke (m.
1934)Aida Bossio GardellaLuis Felipe Bossio Suito (n. 1903)cy:
Emperatriz Elena Perich RossiniJuan Luis Bossio Perich
(n.1824)Victorio Amadeo Bossio Perich (n. 1927)Hugo Fernando
Bossio Perich (n. 1930; m. 1952; f. 1978) Cy: . Hermenegilda
Rodríguez Maza (n.1927;
m.1952)         Itala
Gelle Bossio Rodríguez (n.
1952)                       
Italo Abuid Bossio (n…; f. Harumi Giuliana Koga Bossio (n.
Hugo Fernando Koga BossioJatzumi Gelly Koga BossioManuel Akira
Koga Bossio.     Claudia Carmela Vilca
BossioGino Aldo Bossio Rodríguez (n. 1954; m1. 1981; dv.
1991; m2. 1996)   Cy: Liliana Alicia
Ibáñez Málaga (n. 1954; m. 1981; dv.
1991)

     Gianfranco
Bossio Ibáñez (n. 1982)    
Stefano Edoardo Bossio Ibáñez (n. 1985)Cy: Rosa del
Milagro Espino Romero (n. 1965; m. 1996)    
Italo Ugo Bossio Espino (n.1997)      Lucca
Gaetano Bossio Espino (n.1999)Renzo Hugo Bossio Rodríguez
(n. 1966)Angel Jerry Bossio Perich (n. 1933)Cy: Carmen Cabada
Bravo     Gelly Emperatriz Bossio
Cabada     Cy: Carlos Barbieri
Salazar

         Gigiola
Barbieri Bossio

Romina Barbieri Bossio

Luciano Barbieri Bossio
             
Cy: Myriam Efigenia
Yparraguirre                  
Jerry Bossio
Yparraguirre                  
Tom Bossio YparraguirreRoma Luisa Bossio Perich. (n. 1936)Juan
Felipe Bossio Suito (n. 1908)Fedora Victoria Bossio Suito
(n.1910)Marcelo Bossio Suito (f. 1968)Carlos Enrique Bossio Suito
(n. 1916)Ricardo Felipe Bossio SuitoFedora Bossio SuitoHerminia
Bossio
Suito.                           
Juan de Dios Bossio García (n. 1879;m2…; F. 1928)cy:
Isabel Bertila Collas Polo (n. 1986; m….)Juan Florencio Bossio
Collas (n. 1909)cy: Ida Margarita RotondoJuan Carlos Bossio
RotondoCy: Yole RissoSandra Bossio RissoVasco Bossio RissoFulvia
Bossio Risso   Fernando Bossio Rotondo cy: María
Amelia Montes de OcaJuan Fernando Bossio Montes De OcaJorge
Bossio Montes De Oca Jorge Bossio Montes De Oca.Antonio Bossio
Montes De OcaMaría Dominga Bossio Montes De
OcaMaría Fernanda Bossio Montes De Oca Mariella Bossio
Rotondo cy: Juan Asseretto DuharteJuan José Asseretto
BossioGianina Asseretto BossioJosé Luis Bossio
RotondoCy:        José Luis
Bossio ChamorroPamela Bossio ChamorroVicenta Yoconda Bossio
Collas (n. 1911)cy: Pedro Jorge Betancour SiverioJorge Antonio
Betancour BossioAna Isabel Betancour BossioGioconda Marina
Betancour BossioPedro Abel Betancour BossioMaría Antonieta
Betancour BossioRicardina Carmen Rosa Betancour BossioMafalda
Aurora Betancour BossioJuan Gualberto Betancour BossioFlorentina
Irma Bossio Collas (n. 1913)cy: Manzueto Bossio Moncada (n.
1915)Mafalda Bossio Collas Fedora Bossio Collascy: José
Gariboto VidaurrazagaGinela Gariboto BossioTatiana Gariboto
BossioPaolo Gariboto BossioManuel César Bossio
García (n. 1883; f.1944)cy: Angélica Sánchez
Gonzáles (n. 1886;M.1902)José Manuel Bossio
Sánchez (n. 1903; f. 1981)Juana Ruperta Bossio
Sánchez (n. 1905)Ángela Carolina Bossio
Sánchez (n.1908;f.1989)César Augusto Bossio
Sánchez (n. 1910;F.1975)María Sofía Bossio
Sánchez (n. 1911)    Pilar Bossio
SánchezEva Bossio SánchezCarlos Tomás Bossio
Sánchez (f.1964)Gabriel Bossio Sánchez Ángel
Alberto Bossio García (n. 1886)cy: Mercedes Mena Lozano
(n. 1890;M.1911)Alberto Bossio Mena (n. 1911;F.1996)Cy: Isabel
Barrientos Zeas (n. 1917;F.1989)Marina Graciela Bossio Barrientos
(n. 1939)Cy: Eddie Solano ButrónGabriela Mercedes Solano
Bossio(n. 1971)Sonia Edda Solano Bossio (n. 1973)Eddie Bruno
Solano Bossio (n. 1974)Rosa Silvia Bossio Barrientos (n.1940)Cy:
Carlos Cáceres EspinozaCarlo Alberto Cáceres
BossioLaura Inés Bossio Barrientos (n.1944)Cy: Rodolfo
Vargas OjedaMarcela Elisa Vargas BossioAndrés Rodolfo
Vargas BossioNatalis Inés Vargas BossioZoila Mercedes
Bossio Mena (n.1913)Crisálida Abigail Bossio Mena
(1914)Pedro Eduardo Bossio Mena (n.1917; f.1977)Miguel
Ángel Bossio Mena (n.1919)Mauro Manuel Bossio Mena
(n.1921)Cy: Luisa GarridoJuan Bossio GarridoCy: Reyna Susana
ErcillaJuan Manuel Bossio ErcillaHernán Bossio Mena
(n.1923)Rosa Augusta Bossio Mena (n.1927)Enrique Bossio Mena
(1929)María Crisálida Débora Felipa Bossio
Mena (n.1889;f.1915)José Ruperto Bossio García
(n.1892)Cy: Zoila Revello CarvajalZoila Lida Bossio
Revello(n.1914)Cy: Alfredo FerreyraAlda Esperanza Bossio Revello
(n.1916)María Isolina Abelina Bossio Revello (n.1918)Cy:
Ernesto Benjamín Bossio Moncada(n.1911;m.1954;f.1968) Olga
Estela Bossio RevelloVíctor Gustavo Bossio
RevelloMaría Caridad Bossio RevelloRamón Bossio
RevelloEstela Bossio Revello

María de la Cruz Petronila Palmira
Bossio García (n.1862)Cy: José Antonio Cúneo
Cichero (n.1857;m.1881)

Sebastián Enrique Bossio Barcía
(n.1864)

 Mi nombre es Gino Aldo Bossio
Rodriguez

Soy Consultor Empresarial,
Psicólogo y Estudiante de Derecho en la PUCP

Tengo 47 años, 4 hijos
hombres.

La dirección de mi oficina es
General Garzón 1922, Jesús María.

Mi teléfono es 998-0340.

Inmensamente agradecido, 

Gino Bossio

From : 

 

"Cecilia Bisetti"

Para : 

 

Asunto;: 

 

Buenas Tardes

Fecha : 

 

Mon, 23 Jul 2001 17:14:31
-0500

Hola, encontré tu página web
y me pareció interesante conocer la temática de la
inmigración italiana en el Perú,
donde debo acudir para obtener mas datos sobre tu
investigación? Mucho agradeceré me
proporciones datos.

Atentamente,Cecilia
BisettiNIDEP

De : 

 

"Eduardo Rojas Caramutti"

 

Para : 

 

cesarabdel[arroba]hotmail.com

 

CC : 

 

csalomon[arroba]li.urp.edu.pe

 

Asunto: 

 

Consulta

 

Fecha : 

 

Thu, 03 Jan 2002 12:53:49
-0500

 

Estimado Dr. Salomón: Reciba mi
afectuoso saludo y permítame de antemano felicitarlo por
su obra "Historia de inmigrantes y el
Problema de la inmigración italiana en el
Perú".
El motivo principal de este correo Dr.
Salomón es solicitarle una consulta, sin es que no soy
inoportuno, como puedo apreciar su obra es una de las
únicas que ha podido recopilar mucha información sobre los inmigrantes italianos
que arrivaron al Perú en el siglo XIX.Por lo tanto paso a
explicarle. Nuestra familia es descendiente de un inmigrante
italiano que llegó al Perú entre 1875 a 1879, se
llamó FILIPPO "CARAMUTTI", y toda
nuestra familia ha vivido 121 años siempre orgullosa
de nuestra ascendencia. Pero cuando yo me puse a hacer una
investigación genealógica para recolectar la
documentación respectiva para solicitar la
nacionalidad
italiana me doy con la sorpresa de que nuestro apellido ha sido
mal registrado y en todo caso podría ser CARAMUTO. En tal
sentido Doctor también me doy con la sorpresa que en el
Perú no hay un archivo
organizado, histórico en el cual se pueda acceder por
medios
modernos como Internet u otros en donde se
hayan conservado las documentaciones respectivas. Cosa que no ha
pasado en Argentina y Brasil en donde
han recibido a miles de inmigrantes pero existen archivos.
También busqué en el Archivo de la Nación
pero nuestro descendiente no se encuentra registrado por motivos
del incendio en la Guerra con
Chile. El favor es el siguiente ¿en dónde
más puedo indagar para ver la ficha inmigratoria o los
datos correctamente escritos de mi tatarabuelo italiano?
¿Existe alguna otra institución en donde se hayan
guardado datos de los manifiestos marítimos de los
inmigrantes? Se que un Ministerio creo que el de FOMENTO de
aquellos años tenía información ¿esto
es cierto? En todo caso Dr. muchas gracias por su atención prestada y que siga cosechando
éxitos en su vida profesional. Un saludo afectuoso de un
amigo. M.V EDUARDO ROJAS CARAMUTTI LAS CASUARINAS 520 DPTO 202
URB STA EDELMIRA – TRUJILLO PERU FONO :
44- 421142 

De: 

Paola DArcangelo

Para: 

"Cesar Augusto Salomón
Herrada"

Asunto: 

Re: LIBRO

Fecha: 

Mon, 16 Jul 2001 11:13:15
+0200

Gentile signor Salomon sono contenta che mi
abbia scritto! Spero che lei capisca l'italiano, altrimenti le
posso scrivere anche in inglese (non sono molto brava, ma posso
farlo) In effetti ho ricevuto il libro (preceduto dalle
recensioni in fotocopia), ed ero molto impaziente di conoscerla e
speravo proprio che lei mi scrivesse una mail, perchè
è sicuramente un modo più semplice per comunicare.
La ringrazio moltissimo del libro che mi ha inviato, grazie per
il pensiero, per la dedica e tutto il resto. Io non conosco lo
spagnolo, un po' lo capisco, e proverò sicuramente a
leggerlo. A questo punto, credo che
siccome  gli interessi in comune sono molti, potremo pensare
come intrecciarli maggiormente. Mi spiego: mi piacerebbe, per
esempio (ma questa è solo una prima cosa) presentare il
suo libro sul prossimo numero della nostra newsletter. Potremmo
farne una piccola recensione

e magari (se lei è d'accordo)
mettere poi il suo recapito di e-mail in modo che, se qualcuno
è interessato ad acquistarlo o a ricevere informazioni,
possa contattarla. Anche se il libro è in spagnolo, sono
convinta che il contenuto possa interessare tutti quanti. In
seguito poi mi piacerebbe poter parlare con lei della situazione
del Perù, per capire meglio la storia e le condizioni
attuali degli italo-peruviani. Siccome noi lavoriamo praticamente
solo con il Sud America (Argentina, Brasile, Uruguay e
Perù sono i paesi principali), vorremmo approfondire tutti
i temi relativi alla storia degli italiani in questi paesi. Qui
si apre un "capitolo" di possibile interazione molto vasto: le
cose che si possono dire o fare insieme sono molte. Chiaramente
tutto deve essere compatibile con i suoi tempi, il suo lavoro ecc
(non ho capito bene cosa fa, è un avvocato? di cosa si
occupa?). Insomma, ho apprezzato moltissimo il suo pensiero 
nei miei confronti, e ringrazi da parte mia sia Pompilio Inglesi
sia Gino Garibotto per averle dato il mio indirizzo. Spero di
essere stata comprensibile (altrimenti le riscriverò in
inglese…) e spero anche di risentirla presto. Un caro saluto
Paola 

De : 

 

"Jose D'Arrigo"

 

Para : 

 

cesarabdel[arroba]hotmail.com

 

Asunto: 

 

Re: Pregunta.RESPUESTA

 

Fecha : 

 

Sun, 07 Apr 2002 09:55:52
-0500

 

Dr. Salomón: En la partida de
Defunción de mi abuelo Cosme, encontré datos
importantes:COSME muere en Setiembre de 1927, a la edad de 78
años, probablemente nació sino en 1848, en
1849.Dice que en Italia. No especifica si fue en Catania. Esto
último losabemos por boca de mis abuelos.El
padre de COSME se llamó ASCENCIO. La madre ANGELA. (El
apellido de la madre está en discusión, debido a
una mala caligrafía, su lectura es
ambigua. Se lee Yanito, Fanitto, Fanutto, Fanutti, Gianitto…)Un
corresponsal de Catania por su parte buscó en los archivos
de la comuna y encontró a un COSIMO D'ARRIGO nacido en
1848, pero el nombre de sus padres no coincide con los de
COSME.El hecho mismo de buscar y no encontrar, de buscar y casi
encontar, de jugar a las escondidas es como la poesía,
UD lo sabe mejor.En tanto le mando mi cordial
saludo.Atentamente.José D'Arrigo.

>From: "Cesar Augusto Salomón
Herrada" >To: josephoro69[arroba]hotmail.com >Subject: Re:
Pregunta. RESPUESTA >Date: Mon, 25 Mar 2002 22:35:59 -0500
> ><< message3.txt >> HOLA JOSE ENVIAME TU
DIRECCION PARA ENVIARTE MI LIBRO, HISTORIA DE INMIGRANTES Y EL
PROLEMA DE LA INMIGRACION ITALIANA AL PERU,1855-1890,EN CUANTO A
LA BUSQUEDA DE TUS FAMILIARES DEBES ACUDIR AL ARCHIVO DE LA
NACION ALLI
HAY UNOS FILES QUE CONTIENEN LOS REGISTROS
ARCHIVADOS DE LOS PRIMEROS INMIGRANTES QUE ACUDIERON AL REGISTRO, LUEGO
DEBES IR AL ARCHIVO HISTORICO DEL ARSOBISPADO DE LIMA QUEDA ENTRE
LA AV, LA MARINA Y SUCRE AL COSTADO DEL SEMINARIO DE
SANTO TORIBIO DE MOGROVEJO, ALLI ESTAN ARCHIVADOS LOS REGISTROS
DE TODAS LAS PARROQUIAS DEL PERÚ, IGUALMENTE DEBES IR AL
ARCHIVO DE HISTORIA FAMILIAR EN LA IGLESIA DE LOS
SANTOS DE LOS ULTIMOS DIAS LLMADA TAMBIEN MORMONES, ALLÍ
ESTA MICORFILMADO TODOS LOS ARCHIVOS DE LOS REGISTROS DE LA
PARROQUIAS DEL PERU. IGUALMENTE PUEDES ACUDIR A LOS ARCHIVOS DE
LA BENFICIENCIA PUBLICA DEL CALLAO, PEDIR LOS LIBROS
ÍNDICES, DEBEN COMENZAR POR OBTENER LAS ACTAS DE MATRIMONIO Y
DEFUNCION DEL QUE VINO EN ELLA VAS A ENCONTAR EL LUGAR DE
NACIMIENTO, TE PUEDO PROPORCIONAR LA DIRECCION DEL ARCHIVO
HISTORICO DE TODA SICILIA, ALLI OBTENDRAS EL ACTA DE NACIMIENTO
QUE REQUIERES, PERO ANTES DEBES DETERMINAR HIJO DE QUIEN ERA Y
SUS NOMBRES EN ITALIANO.SALUDOS CESAR, MI TELEFONO ES 4659181
VIVIO EN JR. COLINA 554 BELLAVISTA CALLAO>From: "Jose
D'Arrigo" >To: cesarabdel[arroba]hotmail.com >Subject:
Pregunta. >Date: Sun, 24 Mar 2002 14:39:53 -0500

De : 

 

"Jose D'Arrigo"

 

Para : 

 

cesarabdel[arroba]hotmail.com

 

Asunto: 

 

Pregunta.

 

Fecha : 

 

Sun, 24 Mar 2002 14:39:53
-0500

 

Soy descendiente de italianos y quisiera
saber si en sus fuentes existe
Cosme D'Arrigo Fanutti, italiano proveniente de Catania. Solo se
que nació en 1849 que vino al Perú  joven y se
casó con una chorrillana apellidada Navarro Cosme tuvo que
ver con la pesca, se
instaló en el Callao gracias 

From : 

 

"Roland Denegri"

 

Para : 

 

,

 

Asunto;: 

 

Saludos y petición de ayuda
para investigación

 

Fecha : 

 

Fri, 21 Sep 2001 14:11:27
+0200

 

Estimado Doctor Salomón:

Permítame presentarme, soy Roland
Denegri, del Servicio
Diplomático del Perú y trabajo
actualmente en Brúcelas.  A través del
Internet he tomado conocimiento
que usted es un estudioso de la inmigración italiana al
Perú en el siglo XIX, y por ello me he tomado la libertad de
escribirle para pedirle orientación a fin de
encontrar datos y documentos de la
Familia Denegri, que arribó a Perú desde
Génova (me parece que de Chiavari) hacia los 1870's.
 Es que de casualidad usted conoce algo al
respecto? Quizás algún día podamos
juntarnos para conversar? Usted reside en Lima? Bueno, no lo
molesto más. Sólo decirle que visité
Palestina en 1998, que disfrute conocer lugares tan interesantes
como Jericó y Betlehem, y que me apena mucho todo lo que
pasa hoy en día, un fuerte abrazo,

Roland Denegri

From : 

 

"Roland Denegri"

 

Para : 

 

"Cesar Augusto Salomón
Herrada"

 

Asunto: 

 

Re: Saludos y petición de
ayuda para investigación

 

Fecha : 

 

Wed, 26 Sep 2001 19:27:01
+0200

 

Estimado Doctor:

Primero que nada deseo manifestarle mi
agradecimiento y consideraciones por la gentileza de responder a
mi pedido de información y de orientación. Muchas
gracias.

Lo que me ha referido me será de
mucha utilidad para lo
que Yo pueda conseguir en Europa, asimismo
le remitiré las orientaciones a mi familia en Lima para
que hagan lo correspondiente en los Archivos del
Perú.

Doctor, me encantaría leer su libro,
será un honor y un placer para mí. En la medida que
no pretendo complicarlo con envíos a Brúcelas, le
agradecería si lo puede remitir a casa de mis Padres en
Lima, pues ellos están llegando a Madrid el 29
de octubre, oportunidad en que me lo podrían traer. El
nombre y dirección de mi Papa es:

Doctor Roland Denegri Seer. Calle Mar del
Plata 126, Urbanización El Sol deLa
Molina Primera Etapa. La Molina/ Lima 12-Perú.

Le reitero mis agradecimientos, y me
permito decirle que por las referencias que me ha señalado
me resulta usted alguien muy interesante. Ya habrá
tiempo para
intercambiar algunos puntos de vista sobre el tema palestino, que
personalmente siempre me atrajo, y me llevo a viajar a Medio
Oriente hacia 1998. Conozco a un par de amigos de ascendencia
Palestina en Lima: Tarek y Jader Kajat, son Hnos., y su padre es
palestino.

En fin, no le quito
más tiempo,

Estamos en contacto,

Un abrazo,

Roland Denegri

From : 

 

Antonio difranco

 

Para : 

 

Cesar Augusto Salomón
Herrada

 

Asunto;: 

 

Re: LIBRO REMISION SIN COSTO
ALGUNO INFORMACION

 

Fecha : 

 

Mon, 13 Aug 2001 20:31:44 +0200
(CEST)

 

Hola Cesar, te pido disculpas, no pude
volver ha llamar, tuve un inconveniente.

Estoy volviendo a revisar los lugares donde
me sugeriste ir.

Gracias

Antonio Difranco

From : 

 

Antonio difranco

 

Para : 

 

Cesar Augusto Salomón
Herrada

 

Hola César, no se que te parece si
me acerco a tu casa mañana miércoles a las 7:00 PM
y si de pasada te molesto con la información que me
indicas.

Muchas gracias.

p.d.:He logrado ubicar la partida de
defunción de mi tatarabuelo ,murió en
1890,quizás me la den el viernes

Antonio difranco

From : 

 

antonio difranco

 

Para : 

 

Cesar Augusto Salomon
Herrada

 

Asunto;: 

 

Re:LIBRO REMISION SIN COSTO ALGUNO
INFORMACION

 

Fecha : 

 

Wed, 15 Aug 2001 19:15:36 +0200
(CEST)

 

Hola Cesar,está bien yo paso por tu
casa el día Viernes a las 7:00 PM. y gracias de
antemano. 

Antonio Difranco

From : 

 

antonio difranco

 

Para : 

 

Cesar Augusto Salomón
Herrada

 

Asunto;: 

 

Re:LIBRO REMISION SIN COSTO ALGUNO
INFORMACION

 

Fecha : 

 

Thu, 23 Aug 2001 15:22:37 +0200
(CEST)

 

Hola Cesar, te cuento que la
famosa partida de defunción de mi tatarabuelo no era otra
que la de un niño de 1 y medio de nacido, ósea no
es la que buscaba ,pero tiene el mismo nombre y aunque
todavía no la he sacado la partida, me parece que es uno
de sus hijos y existe otra más de Maria Luisa que
murió  a los 2 años y también pienso
que es su hija, ambos murieron entre 1890-1892, pero lo curioso
es que al niño Antonio Ernesto Difranco lo firmó un
tal Ernesto Difranco (su Hermano?). Por otro lado a
Bartolomé Difranco Seminario lo firmó Antonio
difranco (así dice su firma en la partida). Bueno
quería saber si habías buscado en la Naviera Hapag
LLoyd (alemana) pues supuestamente llegaron los
italianos al Perú (registros en Italia o Alemania) y si
tienes correos de otras personas que están
buscando los documentos de sus antepasados.

Antonio
Difranco 

From : 

 

antonio difranco

 

Para : 

 

Cesar Augusto Salomón
Herrada

 

Asunto;: 

 

Consulta…

 

Fecha : 

 

Tue, 28 Aug 2001 21:26:41 +0200
(CEST)

 

Hola César, otra vez Antonio molestándote,
estaba leyendo en tu libro (Pág. 245) que hubo un Censo
en 1857 y otro en 1863 en el cual aparecen los
europeos, registrados en éste censo. Yo estuve
investigando y me averigüé que existe otro censo en
1876 de Lima y Callao y supongo que por allí debe
registrarse la fecha de nacimiento, el nombre completo y el lugar
de Nacimiento de mi tatarabuelo. He averiguado también que
estos censos están en la biblioteca del
INEI y que son de acceso público. Tú buscaste en
esos censos a tu familiar ?De ser así que
información hallaste y como Buscaste? te pregunto esto
porque quiero ubicarme a la hora de buscar. Gracias por tu
ayuda.

Antonio
Difranco 

From : 

 

antonio difranco

 

Para : 

 

Cesar Augusto Salomon
Herrada

 

Asunto;: 

 

Re: Consulta…..

 

Fecha : 

 

Tue, 28 Aug 2001 23:51:17 +0200
(CEST)

 

Hola César, no tengas duda de que si
puedo obtener esos datos te los paso, sin embargo yo
conversé por teléfono

con una persona encargada
del INEI y me dijo que si existía y que podía ir a
buscar ,pero que por lo deteriorado de los libros se permite solo
escribir a mano ,más no fotocopiarlos, además
tienes que sacar un carné que vale cinco soles y llevar 2
fotos
carné,la dirección es jr. Miroquesada 549 altura
cdra. 5 de Av. Abancay de l-v 9 a 4 y sab. De 9 a 1 PM, Telf.
4267672. Sería cosa de ir, lo que pasa es que como te
expliqué quién va ir a ese lugar es mi mamá
pues yo estoy trabajando en ese horario, y como supondrás
es un poco fatigoso a su edad aunque ella tiene mucha

Voluntad. También se que existieron
Censos en 1820 o 1825,1850,1862 y 1876 ,que es en particular el
que más me interesa, pues 2 años después se
caso

Supuestamente mi tatarabuelo. Lo que no se
es como se podrá buscar, pues tú sabes que los
censos son de miles de personas, espero que exista índice
o algo similar.

Otro asunto que te quería comentar
es que pregunté en la municipalidad del Callao y ellos me
dicen que no tienen Registros civiles o similares de 1800,
solo de 1900 para adelante, pero tú en tu libro dices que
obtuviste partidas hasta de 1885 del Concejo provincial del
Callao y de 1893 de la municipalidad. Es lo mismo Concejo
Provincial del Callao que Municipalidad Provincial del Callao'?
En que fecha las obtuviste ?A quién se puede dirigirse
para solicitar, pues yo sospecho que esas personas que atienden
no saben nada, o son nuevas o no quieren buscar. Te
agradeceré si me orientas en
ésto. 

Antonio Difranco

From : 

 

antonio difranco

 

Para : 

 

cesarabdel[arroba]hotmail.com

 

Asunto;: 

 

sobre su libro

 

Fecha : 

 

Thu, 9 Aug 2001 21:39:46 +0200
(CEST)

 

Hola César, quisiera saber donde
puedo encontrar tu libro (librería o biblioteca) pues soy
descendiente de

Italianos y creo que tu libro me va ha
ayudar mucho a Ubicar mis orígenes en el tiempo y
lugar.

Gracias

Antonio Difranco

De : 

 

carmen perez

 

Para : 

 

cesarabdel[arroba]hotmail.com

 

Asunto: 

 

de : carmen prias gallo

 

Fecha : 

 

Sun, 19 May 2002 04:23:21 +0200
(CEST)

 

Lo saludo cordialmente y quiero molestar su
atención, y quisiera que UD. me diera información
sobre si el

Sr. Gallo mi bisabuelo italiano vino al
Perú en que año o si vino con el grupo de
inmigrantes de esa época,

Me gustaría saber al
respecto.

Agradezco mucho su
atención. 

From : 

 

Carlos Pajares Gambarini

 

Para : 

 

"'cesarabdel[arroba]hotmail.com'"

 

Asunto;: 

 

Saludos

 

Fecha : 

 

Wed, 18 Jul 2001 15:12:31
-0500

 

Es grato dirigirme a UD. para expresarle
mis saludos, al mismo tiempo molesto su atención a efecto
de solicitarle información sobre mi antepasado italiano
que falleció en Arequipa Perú en el año
1901, su nombre es Alfredo Gambarini Bertolini,
quisiéramos tener mas referencias sobre el.

 Muy
agradecido 

Carlos Alfonso Pajares Gambarini Telf.
No. 316-6600 Anexo 2209

De : 

 

"Giancarlo Herrada Arana"

 

Para : 

 

"Cesar Augusto Salomón
Herrada"

 

Asunto: 

 

Partes: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8
 Página anterior Volver al principio del trabajoPágina siguiente 

Nota al lector: es posible que esta página no contenga todos los componentes del trabajo original (pies de página, avanzadas formulas matemáticas, esquemas o tablas complejas, etc.). Recuerde que para ver el trabajo en su versión original completa, puede descargarlo desde el menú superior.

Todos los documentos disponibles en este sitio expresan los puntos de vista de sus respectivos autores y no de Monografias.com. El objetivo de Monografias.com es poner el conocimiento a disposición de toda su comunidad. Queda bajo la responsabilidad de cada lector el eventual uso que se le de a esta información. Asimismo, es obligatoria la cita del autor del contenido y de Monografias.com como fuentes de información.

Categorias
Newsletter